Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979- https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/3036
Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Convenția de la Berna) reprezintă un acord multilateral de mediu de bază în domeniul conservării naturii, având ca obiect patrimoniul natural al Europei și al unor state din Africa. Scopul principal al convenției este de a conserva speciile de floră și faună sălbatică, precum și habitatele acestora, în special cele pentru conservarea cărora este necesară cooperarea între state. Rețeaua Emerald, implementată ca urmare a adoptării Recomandării Comitetului Permanent al Convenției de la Berna nr. 16 (1989), este constituită din arii de interes special de conservare desemnate în scopul atingerii obiectivului general: supraviețuirea pe termen lung a speciilor și habitatelor, ce necesită măsuri de protecție specifice (specii și habitate listate în Rezoluțiile nr. 4 (1996) și respectiv nr. 6 (1998) ale Comitetului Permanent al Convenției de la Berna, cu revizuirile ulterioare).
Specia urs brun (Ursus arctos) este inclusă în Anexa II (Specii de faună strict protejate) a Convenției de la Berna.
Părțile sunt de acord să ia măsuri legislative și administrative adecvate pentru conservarea speciilor de faună sălbatică enumerate în Anexa II (Specii de faună strict protejate). Sunt interzise următoarele:
- - toate
formele de captură, deținere și ucidere intenționată;
- - deteriorarea
sau distrugerea intenționată a zonelor de reproducere sau de odihnă;
- - perturbarea
intenționată a faunei sălbatice, în special în timpul perioadei de reproducere,
de dependență și de hibernare;
- - deținerea și comerțul intern cu aceste animale, vii sau moarte, inclusiv animale împăiate și cu toate părțile sau produsele obținute din aceste animale.
UE este parte
contractantă la convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor
naturale din Europa (Decizia 82/72/CEE a Consiliului din 3 decembrie 1981
privind încheierea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a
habitatelor naturale din Europa, JO L 38, 10.2.1982, pp. 1-2)
Pentru
informații suplimentare, consultați:
· Convenția de la Berna (Consiliul Europei).
Legea
nr. 389/2006
pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabila a
Carpatilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003- https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/76243
Convenția cadru privind protecția
și dezvoltarea durabilă a Carpaților (Convenția Carpatică) are ca scop
protecția patrimoniului natural, utilizarea corespunzătoare a resurselor
naturale, dezvoltarea durabilă a regiunii Carpatice, realizarea unui sistem de
monitoring, prevenirea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor naturale și
antropice. Protocolul privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității
biologice și a diversității peisajelor la Convenția-cadru privind protecția și
dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003, adoptat și
semnat la București la 19 iunie 2008, ce a fost ratificat de România prin Legea
nr. 137/2010, urmărește asigurarea continuității și conectivității habitatelor
naturale și seminaturale, a rețelei ecologice din Carpați, și respectiv
conservarea pe termen lung și refacerea speciilor amenințate, inclusiv a celor
endemice și a carnivorelor mari din Carpați.
Pentru informații suplimentare, consultați:
Directiva
92/43/CEE
a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a
speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate)- https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:31992L0043
Directiva Habitate
împreună cu Directiva Păsări (Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și
a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice)
stabilesc cadrul necesar pentru menținerea statutului de conservare favorabil
sau refacerea populațiilor speciilor sălbatice şi habitatelor naturale în
arealul lor de distribuție pe teritoriul UE. Aceste directive asigură totodată
un cadru legislativ comun în care statele membre UE să întreprindă acțiuni
coordonate pentru protejarea celor mai vulnerabile specii sălbatice și tipuri
de habitate. Cele două elemente cheie ale directivelor sunt Rețeaua Natura 2000
și sistemul de protecție strictă a speciilor.
Specia urs brun (Ursus
arctos) este
inclusă în Anexa II (specii de faună și floră sălbatică a căror conservare necesită declararea de Arii Speciale de Conservare
(SAC)) și în Anexa IV (specii care necesită o protecție strictă) la
Directiva Habitate. Printre obligațiile ce decurg din Directiva Habitate se
numără: menținerea stării de conservare favorabilă a populației de urs brun,
monitorizarea și raportarea periodică către Comisia Europeană a stării de
conservare a speciei.
Conform prevederilor Directivei
Habitate, statutul de conservare este considerat „favorabil” dacă:
a) datele de dinamică a populației
indică faptul că specia se menține pe termen lung ca element viabil al
habitatelor sale naturale;
b) aria de extindere naturală a
speciei nu se reduce și nici nu există riscul să se reducă în viitorul
apropiat;
c) specia dispune și este foarte
probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru
a-și menține populația pe termen lung.
Pentru informații suplimentare,
consultați:
· The Habitats Directive (European Commission)
Regulamentul (CE) nr. 338/97 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea, cu modificările ulterioare
Datorită statutului de
specie strict protejată pe care îl are conform Directivei Habitate, specia este
inclusă în Anexa A a regulamentului, având un regim mai strict față de
prevederile CITES. Astfel vânzarea, oferta de vânzare și schimbul în orice scop
al exemplarelor de urs, capturate din mediul sălbatic, pe piața internă UE sau
la export, sunt interzise.
Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare (OUG
nr. 57/2007)- https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/83289
OUG nr. 57/2007 transpune
prevederile Directivei Habitate în legislația națională, reprezentând actul
normativ de bază în domeniul protecției naturii. Specia urs brun (Ursus arctos)
este inclusă în Anexele 3 (conservarea speciei necesită declararea de Arii
Speciale de Conservare) și 4A (specie de interes comunitar prioritară care
necesită o protecție strictă) ale acestei ordonanțe de urgență.
Pentru conservarea pe
termen lung a populației de urs brun din România au fost desemnate până în
prezent 100 de SCI-uri, acoperind o suprafață de aproximativ 19.144 km2. La
nivelul anului 2019, aproximativ 60% dintre aceste situri dispuneau de plan de
management aprobat.
În vederea reducerii
conflictelor om-urs și controlului populației de urs brun, în România
autoritățile competente aprobă derogări de la măsurile de protecție strictă
conform prevederilor art. 38 alin. (1) și (2) din OUG 57/2007 și Procedurii
de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și
faună sălbatice aprobată prin Ordinul ministrului mediului și al
ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009.
Legea
nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare- https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/77053
Legea nr. 407/2006 reprezintă
actul normativ cadru din domeniul vânătorii. Regimul juridic al vânării
mamiferelor și păsărilor, inclusiv a celor migratoare, este reglementat de această
lege și de OUG nr. 57/2007. Specia Ursus arctos este inclusă în Anexa 2
a Legii nr. 407/2006, ca specie de interes cinegetic la care vânarea este
interzisă. Actul normative stabilește acordarea de despăgubiri pentru pagube produse
de exemplarele din speciile de faună sălbatică de interes cinegetic culturilor
agricole, silvice şi animalelor domestice, în urma accidentelor de circulație șau
atacurilor soldate cu rănirea/decesul unei persoane fizice.
Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor
domestice de exemplarele din speciile de faună sălbatică de interes cinegetic,
prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 ale acestei legi, a fost adoptată HG nr.
1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de
Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi
obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de
culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/100906)
OUG
nr. 81/2021
privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și
combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor
acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și
completarea unor acte normative- https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/244935
Actul normativ reglementează
modul de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor
de urs brun (Ursus arctos) asupra persoanelor și bunurilor acestora în
intravilanul localităților.
Ordinul
ministrului mediului nr. 625/2018 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru
conservarea populației de urs brun din România- https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/202150
Link-ri
utile:
Large
Carnivore Initiative for Europe (LCIE)
Large
carnivores in the EU - the Commission's activity on large carnivores
EU
Platform on Coexistence between People and Large Carnivores
Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020)
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro
Copyright 2022 @ Ursul