Legea nr. 389/2006

Legea nr. 389/2006 pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabila a Carpatilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003

Convenția cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților (Convenția Carpatică) are ca scop protecția patrimoniului natural, utilizarea corespunzătoare a resurselor naturale, dezvoltarea durabilă a regiunii Carpatice, realizarea unui sistem de monitoring, prevenirea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor naturale și antropice. Protocolul privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, ce a fost ratificat de România prin Legea nr. 137/2010, urmărește asigurarea continuității și conectivității habitatelor naturale și seminaturale, a rețelei ecologice din Carpați, și respectiv conservarea pe termen lung și refacerea speciilor amenințate, inclusiv a celor endemice și a carnivorelor mari din Carpați.

Pentru informații suplimentare, consultați:

·         Carpathian Convention

·         International Action Plan on Conservation of Large Carnivores and Ensuring Ecological Connectivity in the Carpathians

Directiva 92/43/CEE

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate)

Directiva Habitate împreună cu Directiva Păsări (Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice) stabilesc cadrul necesar pentru menținerea statutului de conservare favorabil sau refacerea populațiilor speciilor sălbatice şi habitatelor naturale în arealul lor de distribuție pe teritoriul UE. Aceste directive asigură totodată un cadru legislativ comun în care statele membre UE să întreprindă acțiuni coordonate pentru protejarea celor mai vulnerabile specii sălbatice și tipuri de habitate. Cele două elemente cheie ale directivelor sunt Rețeaua Natura 2000 și sistemul de protecție strictă a speciilor.

Specia urs brun (Ursus arctos) este inclusă în Anexa II (specii de faună și floră sălbatică a căror conservare necesită declararea de Arii Speciale de Conservare (SAC)) și în Anexa IV (specii care necesită o protecție strictă) la Directiva Habitate. Printre obligațiile ce decurg din Directiva Habitate se numără: menținerea stării de conservare favorabilă a populației de urs brun, monitorizarea și raportarea periodică către Comisia Europeană a stării de conservare a speciei.

Conform prevederilor Directivei Habitate, statutul de conservare este considerat „favorabil” dacă:

a) datele de dinamică a populației indică faptul că specia se menține pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale;

b) aria de extindere naturală a speciei nu se reduce și nici nu există riscul să se reducă în viitorul apropiat;

c) specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-și menține populația pe termen lung.

Pentru informații suplimentare, consultați:

·         The Habitats Directive (European Commission) 

Regulamentul (CE) nr. 338/97

Regulamentul (CE) nr. 338/97 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea, cu modificările ulterioare

Datorită statutului de specie strict protejată pe care îl are conform Directivei Habitate, specia este inclusă în Anexa A a regulamentului, având un regim mai strict față de prevederile CITES. Astfel vânzarea, oferta de vânzare și schimbul în orice scop al exemplarelor de urs, capturate din mediul sălbatic, pe piața internă UE sau la export, sunt interzise.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare (OUG nr. 57/2007)

     OUG nr. 57/2007 transpune prevederile Directivei Habitate în legislația națională, reprezentând actul normativ de bază în domeniul protecției naturii. Specia urs brun (Ursus arctos) este inclusă în Anexele 3 (conservarea speciei necesită declararea de Arii Speciale de Conservare) și 4A (specie de interes comunitar prioritară care necesită o protecție strictă) ale acestei ordonanțe de urgență.

Pentru conservarea pe termen lung a populației de urs brun din România au fost desemnate până în prezent 100 de SCI-uri, acoperind o suprafață de aproximativ 22.237,8 km2. La nivelul anului 2019, aproximativ 60% dintre aceste situri dispuneau de plan de management aprobat.

În vederea reducerii conflictelor om-urs și controlului populației de urs brun, în România autoritățile competente aprobă derogări de la măsurile de protecție strictă conform prevederilor art. 38 alin. (1) și (2) din OUG 57/2007 și Procedurii de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice aprobată prin Ordinul ministrului mediului și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009.

Legea nr. 407/2006

Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 407/2006 reprezintă actul normativ cadru din domeniul vânătorii. Regimul juridic al vânării mamiferelor și păsărilor, inclusiv a celor migratoare, este reglementat de această lege și de OUG nr. 57/2007. Specia Ursus arctos este inclusă în Anexa 2 a Legii nr. 407/2006, ca specie de interes cinegetic la care vânarea este interzisă. Actul normative stabilește acordarea de despăgubiri pentru pagube produse de exemplarele din speciile de faună sălbatică de interes cinegetic culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice, în urma accidentelor de circulație șau atacurilor soldate cu rănirea/decesul unei persoane fizice.

Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de exemplarele din speciile de faună sălbatică de interes cinegetic, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 ale acestei legi, a fost adoptată HG nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/100906)

OUG nr. 81/2021

OUG nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Actul normativ reglementează modul de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun (Ursus arctos) asupra persoanelor și bunurilor acestora în intravilanul localităților.

Ordinul ministrului mediului nr. 625/2018

Ordinul ministrului mediului nr. 625/2018 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România

Link-ri utile:

Large Carnivore Initiative for Europe  (LCIE)

Large carnivores in the EU - the Commission's activity on large carnivores

LEGEA nr. 242 din 23 iulie 2024

LEGE nr. 242 din 23 iulie 2024 pentru completarea art. 1 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.